marți, 27 aprilie 2010

Visezi o lume si traiesti in alta...

M-am gandit mult pana cand m-am hotarat sa scriu despre tine aici. Nu imi este usor si nici nu cred ca voi putea exprima in cuvinte tot ce simt pentru tine, dar sper ca ma vei intelege.
Te-am cunoscut fara sa vreau, te-am avut in fata mea si totusi erai atat de departe, am realizat ca avem multe lucruri in comun si ca ar fi posibil sa se infiripe ceva intre noi. Desi am stiut din prima clipa ca te vreau, am incercat sa infranez orice urma de sentiment si sa accept situatia fara a o complica si mai mult. Ma tot gandesc la cum ar fi, daca ar fi, ce ar fi, dar intr-o clipa toate acestea sunt spulberate de gandul ca nu o sa te pot avea niciodata...pentru ca mie imi plac lucrurile accesibile, iar tu nu faci parte din aceasta categorie. Cred ca m-am impacat cu ideea ca tu corespunzi altei persoane, ca nu esti pentru mine si ca trebuie sa-mi iau orice gand de la tine. Speranta nu am avut si nici nu am, dar cred ca imi poate fi dor si ma pot gandii la tine, fara a face rau nimanui. Recunosc ca te-am privit mereu ca pe ceva imposibil, nici macar nu am incercat sa fac ceva....tocmai din teama ca voi reusi, iar eu nu sunt pregatita sa sacrific alte lucruri la care tin. Nu am resentimente fata de nimeni...si nici pot fi invidioasa....desi....nu neg faptul ca mi-ar placea sa............ Ultimul lucru pe care vreau sa-l fac cunoscut...este acela ca nu sufar, desi....poate este prea mult spus...asta doar asa ca o masura de precautie in cazul in care imi va plange cineva de mila :))
Consider ca cel mai potrivit este un final deschis....si asta pentru ca nu se stie niciodata, iar daca spun urmatoarea maxima: " niciodata sa nu spui niciodata"....eu tocmai voi scrie de doua ori....asa ca te las pe tine sa pui lucrurile cap la cap si sa faci legaturile necesare pentru a forma imaginea corecta. Pentru mine....imaginea perfecta se afla mai jos si costa 500 lei, dar pentru ca nu-mi place sa scriu prea mult o sa ma opresc aici si va voi impartasi parerea mea despre pantofii si hainele scumpe intr-un episod viitor.

Oricum...tot ce e mai bun! >:D<
























luni, 26 aprilie 2010

Mi-e dor....


Pentru ca tot am ascultat astazi una din piesele mele preferate....nu stiu cum sa va spun, dar mi-e rau dor de mare...! Mi-e dor de mirosul, de sunetul si de spuma ei, mi-e dor sa merg cu picioarele goale in nisipul plin de chistoace si multe alte gunoaie....dar ce conteaza daca esti la mare....mi-e dor sa astept rasaritul pe plaja si sa-l privesc ca pe un nou inceput! Mi-ar placea sa te revad in zilele ce vin, draga prietena, dar din pacate acest lucru nu este posibil si mi-e tema ca va trebui sa astept pana la vara! Pana atunci, nu pot face altceva decat sa ascult in continuare melodiile ce-mi amintesc de tine si sa privesc cu placere fotografiile ce ilustreaza perfect faptul ca am petrecut clipe frumoase si de neuitat acolo la tine...






miercuri, 21 aprilie 2010

Pretind putin...si iert mult...

Si asta nu pentru ca as fi eu vreo sfanta, ci doar pentru ca dupa primii 20 de ani de viata ( apropo...pana la urma 20 IS a good number) am invatat sa nu mai am nici un fel de asteptari de la oameni! E ca un fel de scut de protectie, ca un prezervativ sau poate ca anticonceptionalele....nu stiu cat de buna sau de potrivita este metafora mea, dar nu asta conteaza, ideea de baza este ca daca nu astept nimic de la nimeni, nu pot fi "ranita"...sau mai bine spus dezamagita! N-as putea spune ca eu n-am "ranit" sau dezamagit pe nimeni....desi mi-ar placea sa fie asa....nu am facut din asta un scop in viata si nici nu intentionez..."Nu sunt perfecta...nici nu vreau....nici nu pot!" Cand spun ca pretind putin...spun ca am pretentii menime de la oameni....cum ar fi....sa nu plece cu tablourile de la petreceri sau sa nu distruga telecomenzi! :)) Ciudat este ca nu doar eu am ajuns in stadiul acesta...mai sunt si altii ca mine...si cu toate acestea...lucrurile se desfasoara dupa o schema nepotrivita....undeva s-a produs un blocaj, o rotita nu functioneaza corect si asta ne conduce spre a fi dezamagiti si spre a dezamagii! All in all..."dezamageste-ma cu tandrete!!!"


"Fiecare are dreptul la dezamagire"
"Pe masura ce crestem descoperim ca pana si persoana care nu trebuia sa te dezamageasca vreodata, probabil o va face"
- Octavian Paler

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Protectia muncii :))

Avand in vedere faptul ca aceasta este prima postare...as vrea sa mentionez cateva lucruri esentiale peste care nu pot trece si pe care daca nu le punctez clar acum...dupa ceea n-ar mai avea rost. Primul si cel mai important...este acela ca blogul imi apartine in totalitate, drept urmare nu voi avea nici o jena si nu voi ezita sa-mi exercit drepturile care mi se cuvin. Si pentru ca tot am adus vorba despre "drept"...dupa cum am invatat eu...nu exista drepturi fara obligatii....asa ca obligatia mea va fi aceea de a respecta limba romana...asta in limita posibilitatilor intelectuale, pentru ca in cazul in care se intampla sa se strecoare anumite greseli gramaticale sau de exprimare, accept sa fiu corectata si voi incerca sa nu se mai repete. Nu imi pot lua responsabilitatea de a scrie in fiecare zi cate ceva, insa voi face tot posibilul sa apara ceva nou cat mai des!
Acum ca am terminat cu lucrurile din capitolul "serios", daca pot spune asa, sa trecem in revista si alte lucruri pe care as vrea sa vi le fac cunosute....
-nu folosesc diacritice si voi incerca sa nu folosesc nici sh, tz....asta inseamna la mine respect pentru limba romana
-folosesc cate "........." vreau eu, pentru ca nu pun de la mine :))
-aici toata lumea are dreptul la o parere....nu exista pareri proaste....ci doar pareri ce pot fi imbunatatite
-daca se intreaba cineva...."ce-a apucat-o si p`asta sa-si faca blog acu`?".....raspunsul este multiplu....pot spune ca nu m-a apucat acum....ci eram eu apucata de mult....sau....pot spune ca sunt lucruri pe care mi-ar placea sa le impartasesc si altora....sau pur si simplu pot da vina pe flore si m-am scos :P
-cum acest blog nu are o eticheta, un subiect, o tema.... uneori subiectele vor fi bazate pe fapte adevarate :)) din viata mea...absolut minunata, care nu seamana cu o telenovela, ci cu un roman, iar uneori imi voi pune imaginatia in functiune si vom vedea ce va rezulta
-pentru inceput...am ales culoarea verde, gandindu-ma ca este potrivita pentru un blog necopt
Nu stiu daca am reusit ca spun tot ce vroiam, dar in cazul in care imi voi amintii ceva important, voi revenii asupra subiectului tratat in deja prea multe randuri si voi face modificarile necesare!